{"id":3281,"date":"2022-06-08T12:35:31","date_gmt":"2022-06-08T10:35:31","guid":{"rendered":"https:\/\/prague.org\/?p=3281"},"modified":"2024-07-19T19:16:17","modified_gmt":"2024-07-19T17:16:17","slug":"old-jewish-cemetery-prague","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/prague.org\/ro\/cimitirul-evreiesc-vechi-prague\/","title":{"rendered":"Vechiul cimitir evreiesc din Praga"},"content":{"rendered":"

Istoria vechiului cimitir evreiesc din Praga<\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Dac\u0103 sunte\u021bi curio\u0219i de istorie, continua\u021bi s\u0103 citi\u021bi, pentru c\u0103 v\u0103 prezent\u0103m istoria vechiului cimitir evreiesc din Praga, unul dintre cele mai mari cimitire evreie\u0219ti din Europa \u0219i unul dintre cele mai vechi cimitire evreie\u0219ti din lume care au supravie\u021buit. Potrivit National Geographic, acest cimitir se num\u0103r\u0103 printre cele mai bune zece cimitire din lume.<\/p>\n\n\n\n

De-a lungul secolelor, suprafa\u021ba cimitirului a crescut prin cump\u0103rarea de parcele din apropiere. Dar spa\u021biul tot nu era suficient de mare, fiind singurul loc de \u00eenmorm\u00e2ntare din zon\u0103. \u00centruc\u00e2t obiceiul evreiesc interzice transferul de morminte, reziden\u021bii au decis s\u0103 \u00eengroape r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele celor dragi unul peste altul.<\/p>\n\n\n\n

Se crede c\u0103 p\u00e2n\u0103 la 100.000 de cadavre ar fi fost \u00eengropate p\u00e2n\u0103 la 12 straturi de ad\u00e2ncime \u00een p\u0103m\u00e2nt, sub 12.000 de pietre funerare. Acest lucru explic\u0103 de ce cimitirul arat\u0103 ca un amalgam de pietre funerare vechi r\u0103sp\u00e2ndite dens \u0219i neuniform pe teren. Este considerat o parte a complexului Muzeului Evreiesc din Praga, care include \u0219i \u0219ase sinagogi<\/a>. <\/p>\n\n\n\n

Aici se afl\u0103 personalit\u0103\u021bi evreie\u0219ti cunoscute, inclusiv rabini, antreprenori, istorici... Muzeul evreiesc din Praga administreaz\u0103 acest cimitir istoric.<\/p>\n\n\n\n

Este situat \u00een Josefov, \u00een\u00a0Cartierul Evreiesc<\/a>,\u00a0also known historically as the Jewish town, and was founded back in the 15th century. For years this cemetery was the only cemetery where Prague\u2019s Jews could be buried.<\/p>\n\n\n\n

Locuri istorice misterioase din Praga<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\"
Locuri istorice<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Praga are multe atrac\u021bii pe care le pute\u021bi vizita singuri sau pute\u021bi rezerva un tur cu o companie renumit\u0103. Printre acestea se num\u0103r\u0103 catedralele \u0219i castelele; monumentele \u0219i miriadele sunt locuri emblematice care se remarc\u0103 prin istoria lor deosebit\u0103 sau care confer\u0103 ora\u0219ului o aur\u0103 de mister.<\/p>\n\n\n\n

Capitala Republicii Cehe este cunoscut\u0103 pentru mor\u021bile misterioase, b\u0103t\u0103liile, crimele \u0219i tor\u021bele aprinse din timpul R\u0103zboiului Rece. Praga are un trecut \u00eendelungat \u0219i turbulent. \u0218i cu siguran\u021b\u0103 nu a fost \"idilic\": Metropola ceh\u0103 a cunoscut \u00een trecut numeroase conflicte, dintre care unele au reprezentat repere cruciale \u00een istoria european\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Obiceiul evreiesc nu permitea poporului s\u0103u s\u0103 abandoneze cimitirele. \u0218i din moment ce comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti nu i s-a permis s\u0103 cumpere mai mult teren pentru a m\u0103ri acest cimitir antic, mormintele masive au fost supraaglomerate pe un teren limitat.<\/p>\n\n\n\n

Fapte istorice despre Cimitirul Vechi din Praga<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Cimitirul dateaz\u0103 din prima jum\u0103tate a secolului al XV-lea, iar cea mai veche piatr\u0103 funerar\u0103 p\u0103strat\u0103 apar\u021bine rabinului \u0219i poetului evreu Avigdor Kara, care a murit \u00een 1439. \u00cen 1784, \u00cemp\u0103ratul Iosif al II-lea a emis un decret care interzicea func\u021bionarea cimitirelor \u00een interiorul grani\u021belor ora\u0219ului, \u00een special \u00een zonele reziden\u021biale, din cauza riscurilor pentru s\u0103n\u0103tate. Acest lucru a obligat cimitirul s\u0103 se \u00eenchid\u0103, de\u0219i ultima dintre pietrele funerare a\u0219ezate aici poart\u0103 anul 1787. <\/p>\n\n\n\n

La scurt timp dup\u0103 ce nazi\u0219tii au ocupat Cehoslovacia de atunci, \u00een 1939, sinagogile \u0219i alte situri istorice au fost distruse, dar cimitirul \u0219i colec\u021bia de artefacte a Muzeului Evreiesc au r\u0103mas neatinse. Se pare c\u0103 nazi\u0219tii ar fi p\u0103strat inten\u021bionat aceste dou\u0103 loca\u021bii, pe fondul planurilor de a \u00eenfiin\u021ba un \"Muzeu al unei rase disp\u0103rute\" \u00een Praga, care nu s-a materializat.
<\/p>\n\n\n\n

The Old Jewish Cemetery is one of the largest of its kind in Europe.
<\/p>\n\n\n\n

De ce merit\u0103 s\u0103 vizita\u021bi Vechiul Cimitir Evreiesc din Praga?<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

Dac\u0103 dori\u021bi s\u0103 vizita\u021bi aceast\u0103 structur\u0103 str\u0103veche sau dac\u0103 prefera\u021bi un tur, locurile de mai jos merit\u0103 s\u0103 v\u0103 face\u021bi timp:<\/p>\n\n\n\n

Monument de importan\u021b\u0103 mondial\u0103<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
\"Cimitirul
Cimitirul evreiesc din Praga<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

V\u0103 pute\u021bi plimba printre mormintele aglomerate, experien\u021ba devenind o amintire de neuitat.<\/p>\n\n\n\n

Ve\u021bi vedea gravurile monumentului, majoritatea de o mare valoare artistic\u0103 \u0219i istoric\u0103. De exemplu, este printre cele mai impresionante priveli\u0219ti atunci c\u00e2nd iarna z\u0103pada acoper\u0103 acest vechi cimitir.<\/p>\n\n\n\n

Terenul cimitirului este considerat sacru, iar la inaugurarea acestuia are loc o ceremonie special\u0103 de inaugurare. Tradi\u021biile evreie\u0219ti impun ca cimitirul s\u0103 fie sf\u00e2nt \u0219i s\u0103 nu fie deranjat niciodat\u0103 \u00een toat\u0103 eternitatea. A avea un cimitir este prioritatea num\u0103rul unu pentru orice comunitate evreiasc\u0103 nou \u00eenfiin\u021bat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Leg\u0103tura dintre corpul \u0219i sufletul unui om dup\u0103 moarte este un aspect important, deoarece evreii cred \u00een eternitatea sufletului. Astfel, nu este permis\u0103 dezgroparea cadavrelor, a profita de un cadavru sau de un morm\u00e2nt etc., \u00een prezen\u021ba mor\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n

Comunit\u0103\u021bile evreie\u0219ti au societ\u0103\u021bi de \u00eenmorm\u00e2ntare Chevra Kadisha care se asigur\u0103 c\u0103 fiecare membru al comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti este \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een mod corespunz\u0103tor, pe cheltuiala societ\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

12.000 de pietre funerare<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

Acest cimitir are p\u00e2n\u0103 la 12.000 de pietre funerare, \u00eens\u0103 aici zac aproximativ 100.000 de suflete. Spa\u021biul limitat a f\u0103cut inevitabil\u0103 acoperirea cu p\u0103m\u00e2nt a mormintelor existente, pentru a putea pune altele deasupra.<\/p>\n\n\n\n

Fiecare piatr\u0103 de morm\u00e2nt r\u0103sucit\u0103 din cel de-al treilea cel mai vechi cimitir evreiesc din Europa are o poveste de spus, strig\u00e2nd un c\u00e2ntec obsedant. Exist\u0103 pove\u0219ti despre inunda\u021bii, incendii \u0219i pogromuri.<\/p>\n\n\n\n

Pietrele de morm\u00e2nt amintesc, de asemenea, de secolul al XVI-lea, c\u00e2nd a domnit \u00eemp\u0103ratul Rudolf al II-lea, f\u0103r\u0103 a uita pove\u0219tile evreilor care s-au ap\u0103rat \u00een timpul atacului suedez din 1648 \u0219i de-a lungul celor treizeci de ani de r\u0103zboi. Da, at\u00e2t de multe pove\u0219ti au dus la morm\u00e2nt cele 12.000 de pietre funerare.<\/p>\n\n\n\n

Pietrele de morm\u00e2nt ale evreilor care au fost \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi \u00een cimitir \u00een secolele al XVI-lea \u0219i al XVII-lea prezint\u0103 simboluri sculptate \u00een stil renascentist \u0219i baroc. Desenele indic\u0103 statutul religios al defunctului - cele cu dou\u0103 m\u00e2ini apar\u021bineau familiei de preo\u021bi ai templului. Pietrele funerare cu un ceainic de ap\u0103 sau instrumente muzicale \u00eensemnau c\u0103 cei deceda\u021bi erau ajutoare ale tribului preo\u021besc Levi.<\/p>\n\n\n\n

Gravurile reprezentau, de asemenea, nume de familie - marcajul rabinului Loew are un leu, iar cel al istoricului David Gans con\u021bine Steaua lui David \u0219i o g\u00e2sc\u0103. Motivele reprezentau, de asemenea, profesii, cum ar fi o carte pentru un cantor, un mortar pentru un farmacist \u0219i o foarfec\u0103 pentru un croitor.<\/p>\n\n\n\n

Oameni celebri \u00eengropa\u021bi<\/strong><\/h3>\n\n\n\n

O figur\u0103 faimoas\u0103 care se odihne\u0219te \u00een acest loc este Judah L\u00f6w, care a fost un rabin \u0219i un om de mare importan\u021b\u0103 \u00een Europa secolului al XVI-lea. Ceilal\u021bi evrei l-au creditat cu crearea Golemului, o creatur\u0103 ciudat\u0103 care avea puteri supranaturale.<\/p>\n\n\n\n

Conform legendei, acest gigant de lut a ac\u021bionat ca un ap\u0103r\u0103tor al ghetoului evreiesc \u00eempotriva atacurilor \u00eempotriva popula\u021biei sale.<\/p>\n\n\n\n

Morm\u00e2ntul acestui talmudist, filozof \u0219i mistic este acum o destina\u021bie de pelerinaj. Evrei din \u00eentreaga lume viziteaz\u0103 acest loc, \u00een special la aniversarea mor\u021bii sale, la 17 septembrie 1609. Se spune c\u0103 ar avea puteri mistice, iar acesta este motivul pentru care \u00een jurul lui sunt puse adesea mici buc\u0103\u021bele de h\u00e2rtie cu con\u021binut scris \u0219i dorin\u021be, deoarece oamenii sper\u0103 c\u0103 le va \u00eendeplini dorin\u021ba. Aceasta este o tradi\u021bie tipic\u0103 \u00een cimitirele evreie\u0219ti. Tot aici sunt \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi David Oppenheim (secolul al XVIII-lea), care a fost rabin, David Gansa, istoric, matematician \u0219i astronom, a fost \u00eenmorm\u00e2ntat aici \u00een 1613, rabinul Mordechai Maisel (1528-1601), un antreprenor \u0219i fost primar influent al cartierului evreiesc din Praga. \u00cemp\u0103ratul Rudolf al II-lea i-a acordat privilegii speciale pentru finan\u021barea trupelor sale \u00een timpul r\u0103zboaielor \u00eempotriva turcilor.<\/p>\n\n\n\n

Se spune c\u0103 b\u0103tr\u00e2nii Sionului se adunau aici pentru a pl\u0103nui modul \u00een care vor domina s\u0103 se odihneasc\u0103 \u00een acest cimitir. Scopul s\u0103u era s\u0103 dea socoteal\u0103 pentru uciderea evreilor afla\u021bi \u00een pogromuri. Acest fapt a inspirat scriitori renumi\u021bi, precum Umberto Eco, care a scris acest lucru \u00een romanul s\u0103u Los de Praga.<\/p>\n\n\n\n

Salubrizarea cartierului evreiesc<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Evreii care au emigrat la Praga din alte p\u0103r\u021bi ale Europei \u00eencep\u00e2nd cu secolul al X-lea au fost for\u021ba\u021bi s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de ziduri a ora\u0219ului \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XII-lea, din cauza pogromurilor sau a revoltelor violente care aveau ca scop expulzarea lor din capitala \u021b\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

\u00centre secolele XV \u0219i XVI, membrii comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti au trecut prin perioade de persecu\u021bii \u0219i favoruri din partea liderilor europeni. Acest \"ghetou evreiesc\" - aflat \u00eentre\u00a0Pia\u021ba Ora\u0219ului Vechi<\/a>\u00a0\u0219i R\u00e2ul Vltava<\/a>\u2014survived a plague in 1680, the fires of 1689 and 1754, and the expulsion order of the Queen Maria Theresa of Austria in 1744.<\/p>\n\n\n\n

Restric\u021biile fa\u021b\u0103 de evrei s-au atenuat \u00een timpul domniei lui Iosif al II-lea, \u00eentre 1780 \u0219i 1790. \u00cen 1852, acestora li s-a permis s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een afara ghetoului \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i cumpere propriile terenuri. P\u00e2n\u0103 atunci, evreii erau \u00een num\u0103r de peste 10.000. Zona a fost redenumit\u0103 Josefov, care este \u0219i numele actual al Cartierului Evreiesc. <\/p>\n\n\n\n

Dar, p\u00e2n\u0103 atunci, zona era deja plin\u0103 de locuitori din mahalale. \u00cen anii 1890 a fost semnat un act de salubritate pentru a transforma Josefov \u00eentr-un cartier reziden\u021bial-comercial. Odat\u0103 cu redesenarea re\u021belelor de drumuri de c\u0103tre administratorii ora\u0219ului, comunitatea evreiasc\u0103 a trebuit s\u0103 renun\u021be la o parte din cimitir atunci c\u00e2nd au \u00eenceput activit\u0103\u021bile de cur\u0103\u021bare. R\u0103m\u0103\u0219i\u021bele au fost exhumate \u0219i transferate pe movila Nefel, \u00een fa\u021ba Sinagoga Klausen<\/a>. Dar, \u00een afar\u0103 de asta, restul cimitirului s-a num\u0103rat printre loca\u021biile istorice care au fost scutite de demolare.<\/p>\n\n\n\n

Cum se ajunge acolo<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

As the cemetery belongs to the museum complex, visitors have to purchase tickets at the Sinagoga spaniol\u0103<\/a>, the Klausen Synagogue, or the Sinagoga Pinkas<\/a> to enter. The Jewish Museum is a five-minute walk from the Jan Palach Square at the Old Town, where many walking tours of the Jewish Quarter begin. It is also a short walk from the Prague Main Railway Station\u2019s Starom\u011bstsk\u00e1 stop and Charles Bridge. Also, you can opt for public means since buses and tram lines leave Na Kn\u00ed\u017eec\u00ed, approximately every 20 minutes. You can easily join a tour of the Jewish Quarter that includes a visit to this historic cemetery.<\/p>\n\n\n\n

Rabinul Judah Loew ben Bezalel, cunoscut \u0219i sub numele de Maharalul din Praga, \u0219i Mordecai Maisel, o figur\u0103 proeminent\u0103 \u00een istoria evreiasc\u0103 din secolul al XV-lea, sunt celebra\u021bi la Muzeul Evreiesc pentru contribu\u021biile lor semnificative la cultura \u0219i patrimoniul evreiesc.<\/p>\n\n\n\n

Mai multe informa\u021bii despre pre\u021bul biletelor, orele de deschidere (care se schimb\u0103 \u00een func\u021bie de sezon) \u0219i protocoalele pentru tururi de grup sunt disponibile pe site-ul web al Muzeului Evreiesc din Praga.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce a\u021bi citit acest articol, suntem siguri c\u0103 acum cunoa\u0219te\u021bi istoria vechiului cimitir evreiesc din Praga. Dup\u0103 cum a\u021bi citit, vechiul cimitir evreiesc, cu peste 10.000 de trupuri depuse aici, se num\u0103r\u0103 printre cele mai vechi locuri de \u00eenmorm\u00e2ntare evreie\u0219ti din \u00eentreaga lume, cu o istorie incredibil\u0103 care s\u0103 o sus\u021bin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

P\u0103strarea trecutului: Dezv\u0103luirea reveren\u021bei cartierului evreiesc din Praga<\/strong><\/h2>\n\n\n\n

The Jewish Quarter holds a significant place in Prague’s history, deeply intertwined with its cultural tapestry. Renowned writers like Franz Kafka<\/a> have drawn inspiration from this historic area. The synagogue in the Jewish Quarter stands as a testament to the enduring legacy of Rabbi David Oppenheim, a revered figure whose influence resonates through time. This sacred place not only serves as a place of worship but also as a repository of stories and traditions that have been passed down for generations. It was within these hallowed walls that Rabbi Judah Loew, another prominent figure, left an indelible mark on the community through his teachings and guidance. The synagogue stands as a living connection to the past, a space where the echoes of prayers and the wisdom of sages continue to inspire and uplift those who visit, offering a glimpse into the rich heritage of the Jewish Quarter and its vibrant history. <\/p>\n\n\n\n