{"id":9399,"date":"2023-04-18T11:42:19","date_gmt":"2023-04-18T09:42:19","guid":{"rendered":"https:\/\/prague.org\/?p=9399"},"modified":"2024-01-15T11:22:10","modified_gmt":"2024-01-15T09:22:10","slug":"explore-the-rich-prague-history","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/prague.org\/ro\/explore-the-rich-prague-history\/","title":{"rendered":"Explora\u021bi bogata istorie a ora\u0219ului Praga"},"content":{"rendered":"

Istoria Prag\u0103i<\/strong> este vast\u0103, cuprinz\u00e2nd Monarhia austro-ungar\u0103, libertatea, ocupa\u021bia nazist\u0103, comunismul \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, capitalismul numai \u00een secolul XX. Afla\u021bi despre evenimentele majore care au modelat Istoria Prag\u0103i<\/strong>. Praga are o istorie bogat\u0103 \u0219i fascinant\u0103, care se \u00eentinde pe o mie de ani, inclusiv faimosul Defenestrare la Praga<\/a> \u00een 1618, c\u00e2nd doi guvernatori catolici au fost arunca\u021bi pe fereastr\u0103 de c\u0103tre rebelii protestan\u021bi, declan\u0219\u00e2nd R\u0103zboiul de Treizeci de Ani. \u00cen acela\u0219i timp, descoperi\u021bi caleidoscopul lingvistic al ora\u0219ului Praga \u0219i deslu\u0219i\u021bi limbi vorbite \u00een acest ora\u0219 captivant.<\/a><\/p>\n\n\n\n

De-a lungul a mai bine de un mileniu, a fost istoria ora\u0219ului Praga<\/strong> arat\u0103 c\u0103 acest ora\u0219 fascinant s-a extins de pe teritoriul castelului Vysehrad \u0219i a devenit capitala unui stat european contemporan: Republica Ceh\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cele trei cartiere istorice ale ora\u0219ului Praga - Ora\u0219ul Vechi, Ora\u0219ul Mic \u0219i Ora\u0219ul Nou - au fost construite \u00eentre secolele XI \u0219i XVIII. Ele atest\u0103 proeminen\u021ba arhitectural\u0103 \u0219i cultural\u0103 durabil\u0103 a ora\u0219ului \u00een Europa Central\u0103.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Castelul Hradcany, uimitoarea Catedral\u0103 Sf\u00e2ntul Vitus, renumitul Pod Carol \u0219i nenum\u0103rate biserici \u0219i castele sunt doar c\u00e2teva dintre numeroasele structuri frumoase construite \u00een secolul al XIV-lea, \u00een timpul domniei \u00eemp\u0103ratului roman Carol al IV-lea.<\/p>\n\n\n\n

\"Praga\"
Praga<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

O scurt\u0103 istorie a ora\u0219ului Praga<\/h2>\n\n\n\n

Construirea ora\u0219ului Praga<\/h3>\n\n\n\n

The istoria ora\u0219ului Praga<\/strong> dateaz\u0103 de mult mai mult timp dec\u00e2t linia orizontului s\u0103u din Evul Mediu, \u00eencep\u00e2nd cu perioada antic\u0103 a poporului celtic Boii, care a construit ora\u0219ul \u00een aproximativ 500 \u00ee.Hr. \u00cen anul 9 d.Hr., tribul a fost ras de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului, de\u0219i nu de c\u0103tre romani, a\u0219a cum au fost al\u021bi cel\u021bi din Europa, ci de c\u0103tre germanii marcomani.<\/p>\n\n\n\n

Marcomanii au fost responsabili pentru na\u0219terea dinastiei preziden\u021biale P\u0159emyslid, care a condus Praga p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIV-lea. Wenceslas, unul dintre regii P\u0159emyslid, a fost asasinat de fratele s\u0103u Bolislav \u0219i este \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cripta de sub Catedrala Sf\u00e2ntul Vitus<\/a> \u00een Praga. \u00cen ciuda tulbur\u0103rilor politice, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 Praga a devenit un centru comercial important.<\/p>\n\n\n\n

Epoca de aur a ora\u0219ului Praga<\/h3>\n\n\n\n

Alegerea lui Carol al IV-lea al Boemiei ca \u00eemp\u0103rat roman la mijlocul secolului al XIV-lea a marcat \u00eenceputul perioadei de aur a ora\u0219ului Praga, \u00een mare parte datorit\u0103 eforturilor familiei P\u0159emyslid. Carol, plin de fonduri, a dorit s\u0103 remodeleze complet ora\u0219ul \u0219i a lansat un proiect de construc\u021bie masiv\u0103, ale c\u0103rui rezultate includ faimoasa Catedral\u0103 Sf\u00e2ntul Vitus \u0219i vechiul Podul Charles<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce ultimul mo\u0219tenitor direct al lui Carol a murit f\u0103r\u0103 mo\u0219tenitori, a fost \u00eencoronat un rege calvinist numit Frederic al V-lea de Pfalz. Din cauza convingerilor sale religioase, a intrat \u00een disput\u0103 cu influentul Haspsburg, iar \u00een 1620 a fost r\u0103sturnat de solda\u021bii catolici condu\u0219i de Ferdinand al II-lea. Odat\u0103 ce autoritatea guvernamental\u0103 s-a mutat la Viena, Praga a \u00eenceput s\u0103 cad\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Invazia nazi\u0219tilor<\/h3>\n\n\n\n

Patru sute de ani de pace \u0219i prosperitate sub domina\u021bia habsburgic\u0103 au fost spulbera\u021bi \u00een secolul al XX-lea, c\u00e2nd ora\u0219ul a fost invadat mai \u00eent\u00e2i de nazi\u0219ti \u0219i apoi alipit de tiranica Uniune Sovietic\u0103. L\u0103s\u00e2ndu-i pe cet\u0103\u021benii din Praga \u00eengrozi\u021bi \u0219i tem\u0103tori, sovieticii au reprimat cu brutalitate orice fel de opozi\u021bie, cel mai memorabil fiind \u00een perioada prim\u0103vara ora\u0219ului 1968<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Sf\u00e2r\u0219itul regimului comunist \u0219i na\u0219terea Republicii Cehe<\/h3>\n\n\n\n

\u00cen pofida e\u0219ecurilor, a Poporul ceh<\/a> \u0219i-au p\u0103strat speran\u021ba, iar dup\u0103 c\u0103derea Zidului Berlinului \u00een 1989, 15 000 de studen\u021bi s-au adunat la Praga \u0219i au organizat revolu\u021bia de catifea pentru a pune cap\u0103t regimului comunist.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce partea slovac\u0103 a Cehoslovaciei s-a desp\u0103r\u021bit \u0219i a plecat, a avut loc Divor\u021bul de catifea, iar Praga a devenit capitala noii Republici Cehe.<\/p>\n\n\n\n

Cet\u0103\u021benii din dou\u0103 \u021b\u0103ri, Republica Ceh\u0103 \u0219i Slovacia, comemoreaz\u0103 evenimentul la 30 de ani dup\u0103 ce acesta a declan\u0219at c\u0103derea comunismului \u00een Cehoslovacia.<\/p>\n\n\n\n

\"Istoria
Istoria Prag\u0103i<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Praga Istorie religioas\u0103<\/h2>\n\n\n\n

De la o cultur\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103 la cre\u0219tinism<\/h3>\n\n\n\n

Religioas\u0103 istoria ora\u0219ului Praga<\/strong> poate fi urm\u0103rit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00eenainte de secolul al IX-lea, c\u00e2nd teritoriul cunoscut acum sub numele de Cehia era locuit de o cultur\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103. Misionarii cre\u0219tini Chiril \u0219i Metodej au ajuns pentru prima dat\u0103 \u00een zon\u0103 \u00een anul 863 d.Hr. La scurt timp dup\u0103 sosirea lor, teritoriul a fost cre\u0219tinat \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga Europ\u0103. Biserica Catolic\u0103 a ajuns la proeminen\u021b\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Primul rege al Boemiei care a f\u0103cut din cre\u0219tinism religia oficial\u0103 a \u021b\u0103rii a fost Boivoj I, ducele Boemiei, pe care Sfin\u021bii Chiril \u0219i Metodiu l-au botezat.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103derea cre\u0219tinismului<\/h3>\n\n\n\n

Majoritatea cehilor practicau c\u00e2ndva cre\u0219tinismul, dar aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 s-a inversat \u00eencep\u00e2nd cu a doua parte a secolului al XIX-lea \u0219i continu\u00e2nd pe parcursul secolului al XX-lea Num\u0103rul cehilor care se identific\u0103 drept cre\u0219tini a sc\u0103zut de la 94% la 12% \u00eentre 1950 \u0219i 2021, potrivit recens\u0103mintelor oficiale efectuate de Oficiul de Statistic\u0103 ceh.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpul regimului comunist (1960-1990), persecu\u021bia cre\u0219tinilor a dus \u00een cele din urm\u0103 la un declin al religiei.<\/p>\n\n\n\n

Abordarea regimului comunist \u00een ceea ce prive\u0219te suprimarea religiei a fost aceea de a submina orice opozi\u021bie din partea unor institu\u021bii precum Biserica Catolic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

R\u0103sp\u00e2ndirea ateismului<\/h3>\n\n\n\n

C\u00e2nd guvernul comunist al Republicii Cehe a c\u0103zut \u00een cele din urm\u0103. De-a lungul timpului, num\u0103rul ateilor autoproclama\u021bi a crescut constant \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Ace\u0219tia doreau s\u0103 fie l\u0103sa\u021bi \u00een pace pentru a-\u0219i practica religia a\u0219a cum credeau de cuviin\u021b\u0103 dup\u0103 mul\u021bi ani de interferen\u021b\u0103 guvernamental\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 cu restabilirea libert\u0103\u021bii religioase dup\u0103 Revolu\u021bia de catifea din 1989, religiile necre\u0219tine au putut s\u0103 se dezvolte \u00een \u021bar\u0103. Potrivit istoricului Jan Spousta, cre\u0219tinismul \u0219i-a pierdut \u00een mod constant statutul de religie principal\u0103 a cehilor pe tot parcursul secolului al XX-lea. Majoritatea a renun\u021bat la cre\u0219tinism, f\u0103c\u00e2ndu-l din nou o religie aleas\u0103 de minoritatea care continu\u0103 s\u0103 se asocieze cu el \u0219i s\u0103-l practice.<\/p>\n\n\n\n

Printre cele mai pu\u021bin religioase \u021b\u0103ri din lume se num\u0103r\u0103 \u0219i Republica Ceh\u0103, unde marea majoritate a cet\u0103\u021benilor s\u0103i nu se revendic\u0103 de nicio apartenen\u021b\u0103 religioas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce s-au confruntat cu opresiunea regimului comunist, mul\u021bi cehi au decis c\u0103 nu mai doresc s\u0103 fie membri ai niciunei organiza\u021bii religioase.<\/p>\n\n\n\n

Religia \u00een Praga ast\u0103zi<\/h3>\n\n\n\n

\u00cen prezent, Republica Ceh\u0103 este un loc \u00een care libertatea religioas\u0103 este respectat\u0103. Cu toate acestea, \u00een cei 40 de ani de guvernare comunist\u0103, religia a fost efectiv interzis\u0103, iar participarea la biseric\u0103 a fost descurajat\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Majoritatea cehilor din zilele noastre sunt fie atei, fie aleg s\u0103 nu se identifice cu nicio biseric\u0103 anume, ceea ce poate fi un rezultat direct al istoriei \u00eendelungate a ateismului institu\u021bionalizat al na\u021biunii.<\/p>\n\n\n\n

Treizeci \u0219i nou\u0103 la sut\u0103 dintre cehii de ast\u0103zi se identific\u0103 ca atei, 39,2 la sut\u0103 ca romano-catolici, 4,6 la sut\u0103 ca Protestan\u021bi<\/a> (1,9% apar\u021bin Bisericii Reformate Husite, 1,6% Bisericii Evanghelice a Fr\u0103\u021biei Cehe \u0219i 0,5% Bisericii Evanghelice Sileziene), 3,3% sunt cre\u0219tini ortodoc\u0219i \u0219i 13,5% sunt persoane care nu s-au hot\u0103r\u00e2t \u00eenc\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, mai multe biserici interna\u021bionale, cum ar fi cele de credin\u021b\u0103 budist\u0103 \u0219i altele, au fost primite \u00een \u021bar\u0103 dup\u0103 1989 \u0219i au format ulterior congrega\u021bii locale. <\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 \u00eenc\u0103 o comunitate evreiasc\u0103 mic\u0103, de aproximativ 10 mii de persoane. Trei sute \u0219aizeci de mii de evrei tr\u0103iau \u00een Europa \u00eenainte de invazia nazist\u0103 propriu-zis\u0103.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103ri\u021bi peste linia de a\u0219teptare \u0219i explora\u021bi Castelul Praga<\/h2>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Castelul din Praga este una dintre cele mai populare atrac\u021bii turistice din lume, \u0219i asta pe bun\u0103 dreptate. Este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO \u0219i g\u0103zduie\u0219te o serie de cl\u0103diri istorice importante, inclusiv Catedrala Sf\u00e2ntul Vitus, Vechiul Palat Regal \u0219i Aleea de Aur.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 experien\u021b\u0103 v\u0103 permite s\u0103 s\u0103ri\u021bi peste cozile lungi de la casa de bilete \u0219i s\u0103 trece\u021bi direct la explorarea castelului. Ve\u021bi primi, de asemenea, o scurt\u0103 introducere \u00een complexul castelului din partea unui ghid local, care v\u0103 va da c\u00e2teva sfaturi despre cele mai bune locuri de vizitat.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus fa\u021b\u0103 de biletul de intrare \u0219i de introducere, pute\u021bi alege s\u0103 ad\u0103uga\u021bi un ghid audio la experien\u021ba dumneavoastr\u0103. Acest lucru v\u0103 va permite s\u0103 afla\u021bi mai multe despre istoria \u0219i semnifica\u021bia castelului pe m\u0103sur\u0103 ce explora\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Repere<\/strong><\/h3>\n\n\n\n