{"id":9415,"date":"2023-04-21T15:00:30","date_gmt":"2023-04-21T13:00:30","guid":{"rendered":"https:\/\/prague.org\/?p=9415"},"modified":"2024-01-02T18:02:12","modified_gmt":"2024-01-02T16:02:12","slug":"the-impact-of-the-defenestration-of-prague","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/prague.org\/ro\/impactul-defenestrarii-de-prague\/","title":{"rendered":"Impactul defenestr\u0103rii ora\u0219ului Praga "},"content":{"rendered":"

La 23 mai 1618, tensiunile au izbucnit \u00een Boemia. Apoi, \u00een ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Defenestrarea ora\u0219ului Praga<\/strong>, trei conduc\u0103tori ai Sf\u00e2ntului Catolic au fost defenestra\u021bi de c\u0103tre protestan\u021bii autohtoni. Ace\u0219tia fie au sc\u0103pat cu via\u021b\u0103, fie s-au \u00eempiedicat de o gr\u0103mad\u0103 de b\u0103legar, dar oficialii au sc\u0103pat cu via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Poate v\u0103 \u00eentreba\u021bi: \"Ce este defenestrarea?\" Defenestrarea se refer\u0103 la ac\u021biunea de a arunca ceva sau pe cineva pe o fereastr\u0103 deschis\u0103. Exist\u0103 un termen pentru asta; ave\u021bi dreptate. Unul dintre cuvintele latine pentru fereastr\u0103 este fenestra. Din acest motiv, s-a n\u0103scut termenul teribil de specific \"defenestrare\" (care \u00eenseamn\u0103 \"a arunca pe cineva pe o fereastr\u0103 deschis\u0103\").<\/p>\n\n\n\n

Rezultatele, \u00eens\u0103, au fost dezastruoase. La mijloc a fost mai mult dec\u00e2t un dezacord \u00eentre dou\u0103 credin\u021be \u00een a doua defenestrare a Prag\u0103i<\/strong>. A surprins perfect nemul\u021bumirea tot mai mare a catolicilor \u0219i protestan\u021bilor din \u00eentreaga Europ\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, consecin\u021bele sale mortale au declan\u0219at R\u0103zboiul de Treizeci de Ani, care a provocat moartea a aproape opt milioane de oameni din cauza luptelor \u0219i a foametei.<\/p>\n\n\n\n

Deci, ce a cauzat defenestrarea ora\u0219ului Praga \u00een 1618<\/strong>?<\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Ce a fost defenestrarea ora\u0219ului Praga?<\/h2>\n\n\n\n

Tensiunile dintre catolici \u0219i protestan\u021bi au dominat anii de dinaintea Defenestrarea ora\u0219ului Praga \u00een 1618<\/strong>. Pe m\u0103sur\u0103 ce protestantismul s-a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een Europa \u0219i a divizat Imperiul Roman, aceste dou\u0103 secte s-au luptat \u00een cea mai mare parte a secolului al XVI-lea.<\/p>\n\n\n\n

Acordul de pace de la Augsburg din 1555 a consfin\u021bit un armisti\u021biu instabil \u00eentre cele dou\u0103 secte. Politica \"Cine st\u0103p\u00e2ne\u0219te p\u0103m\u00e2nturile, dicteaz\u0103 religia\" (Cuius regio, eius religion) permite unui rege s\u0103 aleag\u0103 religia \u021b\u0103rii sale.<\/p>\n\n\n\n

Monarhii catolici ai Boemiei au permis protestan\u021bilor s\u0103 se adune liber. Declara\u021bia de regalitate din 1609 a lui Rudolf al II-lea a permis libertatea de cult.<\/p>\n\n\n\n

Aici lucrurile se complic\u0103. Dup\u0103 ce Mattias a preluat controlul, a p\u0103strat Scrisoarea de monarh \u0219i l-a numit pe Ferdinand al II-lea, nepotul s\u0103u catolic devotat, domnitor al Boemiei \u0219i succesorul s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

Ferdinand a vrut s\u0103 fac\u0103 din catolicism religia exclusiv\u0103 a Europei \u00een calitate de monarh. El a respins Scrisoarea de Regalitate \u0219i le-a interzis protestan\u021bilor s\u0103 construiasc\u0103 l\u0103ca\u0219uri de cult \u00een Broumov \u0219i Hrob.<\/p>\n\n\n\n

Protestan\u021bii s-au \u00eenfuriat. La 23 mai 1618, ace\u0219tia s-au \u00eent\u00e2lnit la Praga pentru a-i asculta pe consilierii imperiali sau pe burgravi, iar apoi a urmat Defenestrarea Prag\u0103i.<\/p>\n\n\n\n

Impactul celei de-a doua defenestr\u0103ri a ora\u0219ului Praga<\/h2>\n\n\n\n

La 23 mai 1618, \u00een interiorul Cancelariei Boemiei, o gloat\u0103 furioas\u0103 de protestan\u021bi s-a confruntat cu patru legislatori catolici. Contele Jindich Thurn \u0219i ceilal\u021bi protestan\u021bi erau curio\u0219i dac\u0103 burghezii \u00eei spuseser\u0103 lui Ferdinand s\u0103 nu \u021bin\u0103 cont de Scrisoarea Majest\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Doi dintre burghezi au reu\u0219it s\u0103 scape, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 sunt nevinova\u021bi, \u00een timp ce ceilal\u021bi doi nu au fost la fel de noroco\u0219i. Mul\u021bimea tot mai mare de protestan\u021bi i-a re\u021binut pe con\u021bii Villem Slavata \u0219i Jaroslav Martinitz, precum \u0219i pe secretarul lor, pe nume Philip Fabricius.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd cei trei catolici au \u00eencercat s\u0103 scape, protestan\u021bii indigna\u021bi i-au prins. Martinitz, Slavata \u0219i Fabricius au fost \u00eempin\u0219i spre o fereastr\u0103 de c\u0103tre protestan\u021bi \u00een timp ce strigau la Sf\u00e2nta Fecioar\u0103 Maria pentru ajutor.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i nu au existat pierderi de vie\u021bi omene\u0219ti, Defenestrarea Prag\u0103i a avut un efect profund asupra ora\u0219ului. Oficialii catolici s-au gr\u0103bit s\u0103 se prezinte direct la Ferdinand pentru a-l informa despre situa\u021bie. Ca r\u0103spuns, Ferdinand a jurat r\u0103zbunare.<\/p>\n\n\n\n

Urm\u0103rile <\/h2>\n\n\n\n

Defenestrarea ora\u0219ului Praga<\/strong> s-a aprins ca un c\u00e2mp uscat. Tragedia a ad\u00e2ncit pr\u0103pastia dintre catolici \u0219i protestan\u021bi \u00een Europa. Boemia s-a revoltat, r\u0103sturn\u00e2ndu-l pe Ferdinand al II-lea \u0219i proclam\u00e2ndu-l rege pe Frederic al V-lea.<\/p>\n\n\n\n

Alian\u021bele \u00eencruci\u0219ate, fervoarea religioas\u0103 \u0219i conflictele vechi de milenii au f\u0103cut ravagii. R\u0103zboiul de 30 de ani a afectat ora\u0219e \u0219i terenuri agricole \u0219i a ucis aproape 8 milioane de oameni.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1648, Pacea de la Westfalia a pus cap\u0103t conflictului, dar r\u0103zboiul a schimbat Europa timp de decenii. Spania a c\u0103zut. Fran\u021ba a urcat. Boemia a avut \u0219i ea de suferit.<\/p>\n\n\n\n

Boemia \u0219i-a pierdut titlul de regat \u0219i libertatea religioas\u0103, pentru care protestan\u021bii au luptat \u00een Defenestrarea de la Praga.<\/p>\n\n\n\n

Catolicismul a \u00eenlocuit protestantismul. A avut loc o suprimare a limbii cehe \u00een favoarea limbii germane.<\/p>\n\n\n\n

Ac\u021biunea boemei de spargere a ferestrelor a avut \u0219i alte efecte. \"A doua\" defri\u0219are a Prag\u0103i a avut loc \u00een 1618, dup\u0103 prima din 1419. \u00cen martie 1948 ar fi putut fi martor\u0103 la o alta.<\/p>\n\n\n\n

Vizita\u021bi Praga \u0219i vede\u021bi Impactul defenestr\u0103rii <\/h2>\n\n\n\n

Defenestrare la Praga<\/strong> are repercusiuni \u00een \u00eentreaga Europ\u0103, dup\u0103 cum ve\u021bi vedea dac\u0103 ve\u021bi face o c\u0103l\u0103torie acolo. \u0218i dac\u0103 sunte\u021bi \u00eengrijorat de de c\u00e2t de mult ve\u021bi avea nevoie pentru a v\u0103 descurca \u00een Praga<\/a>, nu fi\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Acest eveniment definitoriu, care a schimbat irevocabil cursul european istorie<\/a> a reprezentat anxietatea european\u0103 fa\u021b\u0103 de noile religii \u0219i a prefigurat violen\u021bele care vor urma atunci c\u00e2nd protestan\u021bii indigna\u021bi se vor confrunta cu autoritatea catolic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\n

Pentru o \u00een\u021belegere mai profund\u0103 a prezentului, descoperi\u021bi dinamic\u0103 lingvistic\u0103 \u00een Praga<\/a>.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n